Cei 18 participanţi la acest seminar au început prin a raporta pescurt asupra luptei de rezistenţă împotriva taxei de război şi/sau asupra felului în care biserica lor sau altă organizaţie au consacrat ediţii întregi luptei împotriva taxei de război. URSULA WINDSOR, CHRISTA VOIGT şi ROGER FRANKLIN au detaliat expunerile lor asupra luptei, arestărilor, încarcerărilor, trimiterilor în instanţă precum şi câteva din impacturile acţiunilor lor care au inclus atragerea atenţiei presei, introducerea în parlament a unui document referitor la taxa de pace şi hotar rea lor de a continua lupta. Această expunere a evenimentelor a acoperit în întregime primul obiectiv al seminarului: a vedea că nu suntem singuri.
A urmat o discuţie liberă în care au fost prezentate următoarele informaţii şi opinii:
- Cei mai mulţi luptători împotriva taxei de război sau simţit sprijiniţi de către prieteni, biserică şi/sau mişcări politice. Cu toate acestea, lupta radicală împotriva taxei este mai degrabă o acţiune individuală, decât una colectivă.
- Lupta împotriva taxei poate fi bazată pe convingeri politice, religioas e şi alte convingeri de conştiinţa. Femeilor nu li se cere niciodată să refuze serviciul militar. Ele, împreuna cu bărbaţii, ar trebui să aibă dreptul (libertatea de conştiinţă) să refuze taxele impuse de armată.
- In acelaşi timp mulţi luptători împotriva taxei de război sunt şi suporterii fondului rezultat din taxa de pace. Este important să subliniem cele două direcţii pentru a apela la cât mai mulţi oameni.
- Unii oameni vor face sacrificii personale şi vor suferi confiscări ale proprietăţii şi încarcercări pentru a sta cu fruntea sus în faţa conştiinţei lor. Totuşi încarcerarea este rară şi este de obicei bazată pe o altă acuzaţie, de exemplu sfidarea curţii de apel.
- Guvernul nu ne va da o lege a taxei de pace decât dacă este nevoit să o facă. Va trebui să avem mii de luptatori astfel încât guvernul să nu aibă altă soluţie decât să rezolve in mod legal problema. Un alt punct de vedere: câţiva oameni pot face o schimbare.
- Indivizii nu-şi pot vedea totdeauna cazul în faţa tribunalului,de acee a acţiunea colectivă este mai importanta. Bisericile pot face declaraţii în favoarea membrilor săi dar va fi contraindicat să spună că toţi membrii săi nu trebuie să plătească taxa de război.
- Redistribuirea banilor datoraţi taxei de război este la fel de importanta ca şi refuzul plăţii taxei. Este modul prin care se face o impresie bunâ.
- O problemă s-a pus în discuţie spre sfârşitul seminarului. A vorbi despre experienţele anterioare nu este suficient. Ar trebui să ne decidem asupra tacticilor de urmat pentru a face din lupta împotriva taxei de război o mişcare globală.
- Mai mult timp a fost necesar pentru informarea în legătură cu lupta colectivă împotriva taxei.
- Acţiunea desfaşurată de 'Adunarea Anuală de la Philadelphia' a fost singura acţiune prezentată în detaliu.